Cum influenteaza acest demers piața CBD-ului in Romania?
Pacienții cu boli cronice în fază terminală ar avea acces în premieră, în România, la calmante pe bază de canabis.
Proiectul de lege a fost depus în anul 2019 în Parlament, după ce a pornit de la inițiativă civică – o petiție lansată de o tânără a cărei mamă a murit de cancer. Aceasta petiție a reușit să adune 20.000 de semnături.
Inițiativa legislativă a fost asumată de doi deputați PSD și de un deputat USR și semnat de alți 100 de parlamentari.
Proiectul a fost adoptat tacit de Senat și a ajuns la Camera Deputaților unde astăzi va fi discutat într-una din comisiile de specialitate.
Pentru a fi adoptat însă, trebuie să ajungă la vot în plenul Camerei Deputaților și, evident, să primească un vot favorabil.
Dupa cum bine stim, prezenta canabisului in Romania ramane controversata, iar legea este incerta, in continua schimbare.
Se pare ca din ce in ce mai multi oameni reusesc sa descopere beneficiile uleiului de CBD, iar dorinta de utilizare cat si de comercializare este in crestere.
Un nou comunicat din partea Institutului de cercetare si dezvoltare pentru bioresurse alimentare (IBA Bucuresti) ne aduce in prim plan o clarificare a pozitiei acestui tip de produs.
La data de 13 februarie 2019, Parlamentul European a adoptat o rezolutie privind utilizarea canabisului in scopuri medicinale, eurodeputatii solicitand Comisiei Europene elaborarea unei “definitii juridice a canabisului medicinal” si o distinctie clara intre medicamentele pe baza de canabis si alte modalitati de utilizare a canabisului (de exemplu scop recreational sau industrial), ceea ce nu s-a concretizat, pana in prezent, intr-un document oficial.
Aceasta situatia a fost luata in calcul si de Parlamentul Romaniai, unde a fost depus un proiect de lege privind canabisul medicinal (aflat in prezent in dezbatere), care aduce modificări și completări atât Legii 339/2005 privind regimul juridic al plantelor, substanțelor și preparatelor stupefiante și psihotrope, cât și Legii 143/2000 privind combaterea traficului și consumului ilicit de droguri.
Ce spune IBA despre CBD si THC?
Cannabidiolul, este un compus activ din planta de cânepă care nu are efecte psihoactive, nu dă dependență și este eficient în tratamentul unor forme de epilepsie cum ar fi sindromul Lennox-Gastaut (o formă severă de encefalopatie epileptică și sindromul Darvet (o formă de epilepsie la copii, cu rata de mortalitate înaltă), acestea fiind rezistente la alte forme de medicație. De curând (sept. 2019), Agentia Europeana a Medicamentului a autorizat intrarea pe piață a Epidyolex (CBD pur în concentrație de 100mg/ml), medicament care este comercializat deja în 17 state membre UE.
Conținutul de THC al preparatelor pe bază de cânepă a generat controverse între autorități (droguri vs medicamente vs produse alimentare) și a limitat consumul acestora în scop alimentar sau medicinal, motiv pentru care, în funcție de categoria în care sunt încadrate, preparatele/extractele de canabis se supun unor cerințe legale specifice.
“Pentru a evalua gradul de expunere la THC al consumatorilor de produse alimentare pe bază de cânepă, EFSA a prelucrat rezultatele monitorizării timp de 3 ani (peste 1800 analize efectuate în statele membre ale UE în perioada 2016-2018) a unui număr de 13 categorii de alimente pe bază de cânepă comercializate în statele membre UE, ajungând la concluzia ca un consum zilnic de 1 microgram/ Kgcorp de THC nu induce efecte psihotrope și nu implică riscuri de sănatate pentru consumul uman.”
Deși, aceste declarații sunt menționate în cel mai recent comunicat, în România CONCENTRAȚIA LEGALĂ DE THC RĂMÂNE 0!
Să ne aducem aminte de articolul în care am abordat problema foștilor administratori ai unei societăți având ca obiect comercializarea și distribuirea unor țigări electronice cu ulei de canabidiol, produse în Republica Cehă din plante de cânepă cultivate legal și utilizate în integralitatea lor, cu includerea frunzelor și a florilor. Uleiul era ulterior importat în Franța pentru a fi ambalat în cartușe de țigări electronice.
O procedură penală a fost inițiată împotriva acestora, întrucât, în temeiul reglementării franceze, numai fibrele și semințele cânepii pot face obiectul unei utilizări comerciale. Condamnați de tribunal Correctionnel de Marseille (Tribunalul Corecțional din Marsilia, Franța) la 18 luni și la 15 luni de închisoare cu suspendare, precum și la 10 000 de euro amendă, aceștia au declarat apel la Cour d’appel d’Aix-en-Provence (Curtea de Apel din Aix-en-Provence, Franța). Această instanță ridică, așadar, problema conformității cu dreptul Uniunii a reglementării franceze, care interzice comercializarea CBD produs în mod legal în alt stat membru atunci când este extras din planta de cannabis sativa în integralitatea sa, iar nu numai din fibrele și din semințele sale.
Ajungem astfel la declarația IBA în care se menționează că “începând cu data de 19 aprilie, 2020 a intrat în vigoare Reg. (UE) 2019/515 privind recunoașterea reciprocă a mărfurilor comercializate în mod legal în alt stat membru, ceea ce face ca pe piața din România să poată intra orice produs alimentar pe bază de cânepă comercializat legal în alt stat membru UE, indiferent dacă el corespunde sau nu cerințelor cadrului legal național, operatorul fiind cel care prin completarea Declarației de Recunoaștere reciprocă și furnizarea de informații privind legalitatea comercializării în alt stat membru UE își asumă exclusiv răspunderea pentru calitatea și siguranța produsului pus pe piață.
În timp ce dezbaterile despre poziția canabisului și a produselor ce includ aceasta substanță activă sunt încă în proces de analiză în România, știm că normele legate de calitate, proveniența, concentrație, substanțe interzise (THC = 0) trebuie respectate atât de producător cât și de utilizator, dar și faptul că pot avea loc noi schimbări pozitive privind utilizarea cannabidiolului.
