CBD - Stiati ca?

Noi reglementari privind legalitatea CBD-ului in Romania. Uleiul de CBD este legal!

Farmaciile din România pot vinde doar medicamente cu derivați de canabis, și nu canabis în sine. Consumul de canabis în România este limitat la forme standard de medicamente precum pastile, capsule și uleiuri. Pacienții nu pot fuma, vapa sau mânca produse comestibile cu CBD. De asemenea, medicamentele trebuie să aibă sub 0,2% THC.

România a fost cel de-al zecelea stat membru al Uniunii Europene care a legalizat marijuana medicală. În luna octombrie 2013, România a legalizat medicamentele ce conțin derivați de canabis. Cu toate acestea, canabisul este tratat în același mod ca și alte stupefiante – pacienții pot utiliza produse pe bază de canabis doar în baza unei rețete și doar atâtat timp cât aceste produse conțin sub 0,2% THC.

La sfârșitul lunii noiembrie 2019 Senatul României a adoptat un proiect de lege care prevede legalizarea canabisului pentru uz medical. Proiectul de lege se află momentan în Camera Deputaților, organul decisiv în acest caz. Conform proiectului de lege, următoarele componente ale canabisului pot fi utilizate în scopuri medicale: canabis, rășină de canabis, extracte, tincturi și, de asemenea, THC, izomerii săi și variantele lor stereochimice. Cantitatea admisă de THC ar fi de maximum 20%.

Intre timp, pe data de 19 noiembrie 2020 s-a luat o moua hotarare ce ar putea contribui in evolutia uleiului de CBD.

Un stat membru nu poate interzice comercializarea canabidiolului (CBD) produs în mod legal în alt stat membru atunci când este extras din planta de cannabis sativa în integralitatea sa, iar nu numai din fibrele și din semințele sale.

Această interdicție poate fi totuși justificată de un obiectiv de protecție a sănătății publice, dar nu trebuie să depășească ceea ce este necesar pentru ca acesta să fie atins.

B S și C A sunt foștii administratori ai unei societăți având ca obiect comercializarea și distribuirea unei țigări electronice cu ulei de canabidiol (denumit în continuare „CBD”), o moleculă prezentă în cânepă (sau cannabis sativa) și care face parte din familia canabinoizilor. În speță, CBD era produs în Republica Cehă din plante de cânepă cultivate legal și utilizate în integralitatea lor, cu includerea frunzelor și a florilor. Acesta era ulterior importat în Franța pentru a fi ambalat în cartușe de țigări electronice.

O procedură penală a fost inițiată împotriva lui B S și a lui C A, întrucât, în temeiul reglementării franceze1, numai fibrele și semințele cânepii pot face obiectul unei utilizări comerciale. Condamnați de tribunal correctionnel de Marseille (Tribunalul Corecțional din Marsilia, Franța) la 18 luni și la 15 luni de închisoare cu suspendare, precum și la 10 000 de euro amendă, aceștia au declarat apel la cour d’appel d’Aix-en-Provence (Curtea de Apel din Aix-en-Provence, Franța). Această instanță ridică, așadar, problema conformității cu dreptul Uniunii a reglementării franceze, care interzice comercializarea CBD produs în mod legal în alt stat membru atunci când este extras din planta de cannabis sativa în integralitatea sa, iar nu numai din fibrele și din semințele sale.

În hotărârea de astăzi, Curtea declară că dreptul Uniunii, în special dispozițiile privind libera circulație a mărfurilor, se opune unei reglementări naționale precum cea în cauză.

Într-o primă etapă, Curtea se pronunță cu privire la dreptul aplicabil situației în cauză.

În această privință, ea înlătură regulamentele privind politica agricolă comună2. Astfel, aceste texte de drept derivat se aplică numai „produsel[or] agricole” prevăzute în anexa I la tratate. Or, CBD, extras din întreaga plantă de cannabis sativa, nu poate fi considerat un produs agricol, spre deosebire, de exemplu, de cânepa brută. Acesta nu intră, așadar, în domeniul de aplicare al regulamentelor menționate.

1 Arrêté du 22 août 1990, portant application de l’article R. 5132-86 du code de la santé publique pour le cannabis (Ordinul din 22 august 1990 de punere în aplicare a articolului R. 5132-86 din Codul sănătății publice pentru canabis) (JORF din 4 octombrie 1990, p. 12041), astfel cum a fost interpretat prin circulaire du ministère de la Justice no 2018/F/0069/FD 2, du 23 juillet 2018, ayant pour objet le régime juridique applicable aux établissements proposant à la vente au public des produits issus du cannabis (coffee shops) [Circulara Ministerului Justiției din 23 iulie 2018 având ca obiect regimul juridic aplicabil instituțiilor care oferă spre vânzare publicului produse obținute din canabis (coffee-shopuri)].

2 Regulamentul (UE) nr. 1307/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de stabilire a unor norme privind plățile directe acordate fermierilor prin scheme de sprijin în cadrul politicii agricole comune și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 637/2008 al Consiliului și a Regulamentului (CE) nr. 73/2009 al Consiliului (JO 2013, L 347, p. 608); Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de instituire a unei organizări comune a piețelor produselor agricole și de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 922/72, (CEE) nr. 234/79, (CE) nr. 1037/2001 și (CE) nr. 1234/2007 ale Consiliului (JO 2013, L 347, p. 671).

În schimb, Curtea observă că dispozițiile privind libera circulație a mărfurilor în interiorul Uniunii (articolele 34 și 36 TFUE) sunt aplicabile, întrucât CBD în discuție în litigiul principal nu poate fi considerat „stupefiant”. Pentru a ajunge la această concluzie, Curtea amintește mai întâi că persoanele care comercializează stupefiante nu se pot prevala de aplicarea libertăților de circulație întrucât o astfel de comercializare este interzisă în toate statele membre, făcând excepție comerțul strict controlat pentru o utilizare în scopuri medicale și științifice.

În continuare, Curtea observă că, pentru a defini noțiunile de „drog” sau „stupefiant”, dreptul Uniunii3 face trimitere în special la două convenții ale Organizației Națiunilor Unite: Convenția privind substanțele psihotrope4 și Convenția unică privind stupefiantele5. Or, CBD nu este menționat în prima și, deși este adevărat că o interpretare literală a celei de a doua ar putea conduce la clasificarea sa drept stupefiant, ca extract al canabisului, această interpretare ar fi contrară spiritului general al convenției respective și obiectivului său de a proteja „sănătatea fizică și psihică a umanității”. Curtea arată că, potrivit stadiului actual al cunoștințelor științifice de care este necesar să se țină seama, spre deosebire de tetrahidrocanabinol (denumit în mod obișnuit THC), un alt canabinoid al cânepii, CBD în cauză nu are efect psihotrop și nici efect nociv asupra sănătății umane.

Într-o a doua etapă, Curtea statuează că dispozițiile referitoare la libera circulație a mărfurilor se opun unei reglementări precum cea în cauză. Astfel, interzicerea comercializării CBD constituie o măsură cu efect echivalent unor restricții cantitative la import, interzisă de articolul 34 TFUE. Curtea precizează totuși că această reglementare poate fi justificată de unul dintre motivele de interes general enumerate la articolul 36 TFUE, precum obiectivul de protecție a sănătății publice invocat de Republica Franceză, cu condiția ca această reglementare să fie de natură să asigure realizarea obiectivului menționat și să nu depășească ceea ce este necesar pentru ca acesta să fie atins. Deși această din urmă apreciere este de competența instanței naționale, Curtea oferă două indicații în această privință. Pe de o parte, ea arată că s-ar părea că interdicția de comercializare nu afectează CBD de sinteză, care ar avea aceleași proprietăți ca CBD în cauză și care ar putea fi, așadar, utilizat ca substitut al acestuia din urmă. Dacă această împrejurare ar fi dovedită, ea ar fi de natură să indice că reglementarea franceză nu este aptă să atingă, în mod coerent și sistematic, obiectivul de protecție a sănătății publice. Pe de altă parte, Curtea recunoaște că Republica Franceză nu este, desigur, obligată să demonstreze că proprietatea periculoasă a CBD este identică cu cea a anumitor stupefiante. Cu toate acestea, instanța națională trebuie să aprecieze datele științifice disponibile pentru a se asigura că riscul real invocat pentru sănătatea publică nu se întemeiază pe considerații pur ipotetice. Astfel, o interdicție de comercializare a CBD, care constituie, de altfel, obstacolul cel mai restrictiv în calea schimburilor privind produsele fabricate și comercializate în mod legal în alte state membre, nu poate fi adoptată decât dacă acest risc este suficient dovedit.

Acesta este un fragment din COMUNICATUL DE PRESĂ nr. 141/20

                                                Luxemburg, 19 noiembrie 2020

                                                Hotărârea în cauza C-663/18 Presă și 

                                                informare BS și CA

Textul integral si hotarare judecatoreasca le gasiti in link-urile de mai jos:

1. https://curia.europa.eu/jcms/upload/docs/application/pdf/2020-11/cp200141ro.pdf

2. http://curia.europa.eu/juris/document/document.jsf;jsessionid=20E300C2FE12F33DFE7E4472448D3E64?text=&docid=233925&pageIndex=0&doclang=ro&mode=req&dir=&occ=first&part=1&cid=15216694

2 thoughts on “Noi reglementari privind legalitatea CBD-ului in Romania. Uleiul de CBD este legal!

  1. Dias spune:

    Planta cultivata trebuie sa contina sub 0,2% THC. Produsele care contin Thc in orice cantitate, chiar si mai putin de 0,2% se pate ca sunt ilegale dupa lefea stramba romaneasca… Iata, poti fi saltat pt un ulei natural.
    https://www.aradon.ro/romania/diicot-orice-produs-care-contine-thc-indiferent-de-concentratie-se-incadreaza-notiunii-de-drog-1336404/

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *